Cariera polițistului; drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului

Legea nr. 360/2002, art. 8–48

privind Statutul polițistului · textul consolidat oficial

Art. 8

Capitolul II › Secțiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii.

Art. 9

Capitolul II › Secțiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

(1) Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților programelor de studii universitare de licență sau master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție ori din rândul absolvenților programelor de studii postliceale pentru formarea agenților de poliție, organizate de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat în condițiile legii.

(1^1) Abrogat.

(2) Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției.

(2^1) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante pot fi reîncadrate ca polițiști persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) și j), care au studii corespunzătoare cerințelor postului și îndeplinesc condițiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.

(2^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.

(3) Pentru unele funcții pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și siguranță națională specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale.

(4) Admiterea în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin concurs.

(5) Ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile alin. (2^1), (2^2) și (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.

Art. 10

Capitolul II › Secțiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

(1) La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale:

a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic și psihologic;

b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;

c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.

(1^1) Îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală și evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiției, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.

(1^2) La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care îndeplinește, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele criterii specifice:

a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe față și/sau gât, precum și în alte zone ale capului sau tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe alte zone ale corpului care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;

b) dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor și/sau vechimii în specialitate, nu dobândește un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deținut în rezervă.

(1^3) Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (1^2) lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.

(1^4) Agenții de poliție care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevăzut la art. 9 alin. (1^1), destinat formării inițiale a ofițerilor de poliție, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situație în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) și (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În primul an de activitate, polițistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru inițierea în carieră în instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2^1) Cursurile pentru inițierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcțiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne și au o durată de cel puțin:

a) 3 luni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (2^2);

b) 4 săptămâni, pentru polițistul care a dobândit această calitate în condițiile art. 9 alin. (3).

(3) Candidații care au promovat concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și persoanele care urmează să ocupe funcțiile de polițist în condițiile art. 9alin. (2^1), (2^2) și (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

(4) Dacă în perioada desfășurării activității de polițist sau a studiilor în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situațiile în care elevul, studentul sau polițistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanței de judecată.

(4^1) Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), și următoarele condiții:

a) să nu fi absolvit anterior un program/curs de formare inițială a personalului Ministerului Afacerilor Interne;

b) să fi absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

(4^2) Candidații care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învățământ cu frecvență redusă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de agent de poliție;

b) au obținut cel puțin calificativul «bine» la ultima evaluare anuală;

c) au absolvit cu diplomă de licență specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne;

d) nu sunt puși la dispoziție ori nu sunt suspendați din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau ale art. 27^25 alin. (1) lit. a) sau b);

e) nu sunt sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(5) Recrutarea și selecționarea candidaților la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(6) Prin excepție de la prevederile art. 9 alin. (1), candidații la concursul de admitere la programul de studii universitare de licență la Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza», care au fost declarați respinși și au obținut un rezultat mai mare sau egal cu media minimă de admitere stabilită potrivit regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și potrivit opțiunilor formulate în acest scop, sunt repartizați, fără concurs de admitere, pe locuri la instituțiile de învățământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de școlarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliție «Alexandru Ioan Cuza

Art. 11

Capitolul II › Secțiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

(1) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a polițiștilor pentru ridicarea nivelului profesional.

(2) Abrogat.

(3) Formarea profesională continuă a polițistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:

a) cursuri de capacitate profesională pentru obținerea gradelor profesionale de: comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție;

b) cursuri pentru schimbarea specialității/profilului de muncă;

c) alte cursuri necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, desfășurate în țară sau în străinătate.

Art. 12

Capitolul II › Secțiunea 1 Selecționarea și pregătirea polițiștilor

În programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

Art. 13

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Polițiștii pot fi debutanți sau definitivi.

(2) Polițiștii debutanți sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliției Române.

Art. 14

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Polițiștii se încadrează în doua categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

a) categoria A - Corpul ofițerilor de poliție - cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare;

b) categoria B - Corpul agenților de poliție - cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diploma.

(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor general de poliție;

b) chestor-șef de poliție;

c) chestor principal de poliție;

d) chestor de poliție;

e) comisar-șef de poliție;

f) comisar de poliție;

g) subcomisar de poliție;

h) inspector principal de poliție;

i) inspector de poliție;

j) subinspector de poliție.

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef principal de poliție;

b) agent-șef de poliție;

c) agent-șef adjunct de poliție;

d) agent principal de poliție;

e) agent de poliție.

(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-șef și comisar pot fi obținute numai de către ofițeri cu studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licența sau echivalenta.

Art. 15

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a) Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului afacerilor interne;

b) ministrul afacerilor interne, pentru:

(i) conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții acestora;

(ii) conducătorii unităților aparatului central și subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum și adjuncții acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrați polițiștii;

(iii) polițiștii din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității;

c) inspectorul general al Poliției Române pentru polițiștii din inspectoratul general și unitățile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general și adjuncții acestora;

d) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru polițiștii din subordine, alții decât cei prevăzuți la lit. b) și c);

e) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.

(2) Abrogat.

Art. 16

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Pentru obținerea gradului profesional următor polițistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;

b) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puțin «bine». Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.

(1^1) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

(2) Gradul profesional de comisar-șef de poliție, subcomisar de poliție sau agent-șef de poliție poate fi obținut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.

(2^1) Sunt exceptați de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofițerul de poliție care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul științific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază, precum și agentul de poliție care a absolvit studii superioare.

(2^2) Gradul profesional de chestor poate fi obținut de comisarul-șef de poliție care a promovat examenul organizat în acest scop.

(3) Abrogat.

Art. 17

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Stagiul minim în gradele profesionale este:

I. Corpul ofițerilor de poliție:

a) chestor-șef de poliție - 2 ani;

b) chestor principal de poliție - 2 ani;

c) chestor de poliție - 2 ani;

d) comisar-șef de poliție - 3 ani;

e) comisar de poliție - 3 ani;

f) subcomisar de poliție - 4 ani;

g) inspector principal de poliție - 3 ani;

h) inspector de poliție - 3 ani;

i) subinspector de poliție - 4 ani.

II. Corpul agenților de poliție:

a) agent-șef de poliție - 5 ani;

b) agent-șef adjunct de poliție - 5 ani;

c) agent principal de poliție - 5 ani;

d) agent de poliție - 5 ani.

Art. 18

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Abrogat.

Art. 19

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Abrogat.

Art. 20

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Polițistului care și-a sacrificat viața în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliție, pentru agenții de poliție, și gradul următor, pentru ofițerii de poliție.

Art. 21

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

(1^1) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și absolvenților programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizate în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.

(1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), studenții Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declarați inapți pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autoritățile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeași instituție în programul de studii de licență de drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional și fără obligația de a fi încadrați în Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Absolventului școlii de formare a agenților de poliție i se acordă gradul profesional de agent de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituții de învățământ.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condițiile art. 73 alin. (1) și (2), și este încadrat într-o funcție specifică corespunzătoare gradului profesional deținut.

(5) Polițistului care intră în corpul ofițerilor de poliție în condițiile art. 9 alin. (2) și absolventului cu diplomă de licență al unui program de studii organizat la forma de învățământ cu frecvență, respectiv cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcție de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:

a) sub 5 ani - subinspector de poliție;

b) între 5 și 10 ani - inspector de poliție;

c) peste 10 ani - inspector principal de poliție.

(5^1) Prin excepție de la alin. (1^1), agentului de poliție care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor de poliție organizat în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispozițiile alin. (5) și (7).

(6) Persoanei reîncadrate ca polițist potrivit art. 9 alin. (2^1) i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului.

(7) Încadrarea în funcție a polițistului prevăzut la alin. (5) și reîncadrarea polițistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condițiile art. 22 alin. (4).

(8) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (2^2) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(8^1) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (2^2) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcție de pregătirea sa și de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerințele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliție, respectiv agent-șef adjunct. Încadrarea polițistului se face în funcția minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte și cu gradul profesional acordat.

(9) Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică și în cazul polițistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condițiile alin. (5).

(10) În cazul polițistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidențiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.

(10^1) Polițistului prevăzut la alin. (5^1) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofițer.

(10^2) Prin excepție de la prevederile alin. (10^1), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiași unități sau în situația în care intervine reorganizarea unității. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza și în cadrul altor unități, în următoarele situații justificate:

a) când un membru al familiei polițistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecțiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul polițistului;

b) când polițistul urmează un tratament pentru o afecțiune medicală gravă, care reclamă prezența sa periodică îndelungată cu frecvență săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.

(11) Persoanei care dobândește statutul de polițist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (2^1) sau (2^2), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detașare, mutare sau transfer, timp de cel puțin doi ani de la numirea în prima funcție, cu excepția situației în care intervine reorganizarea unității.

(12) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, polițistul susține examenul de definitivare în profesie. Polițistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.

(13) Perioada de stagiu și perioada de probă constituie vechime în poliție.

(14) Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu și a perioadei de probă, precum și cea privind organizarea și desfășurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 21¹

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofițer, absolvenții prevăzuți la art. 9 alin. (1) sunt repartizați la unitățile de poliție beneficiare.

(2) Absolvenții prevăzuți la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să își aleagă unitatea de poliție în care vor fi repartizați, în limita locurilor vacante comunicate de către unitățile beneficiare.

(3) Absolvenții nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(4) Absolventul care nu și-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.

(5) Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligația de a restitui cheltuielile efectuate în timpul școlarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(6) Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenților se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 22

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.

(2) Funcțiile polițiștilor, după natura lor, sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele doua categorii de funcții se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.

(4) Polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte față de cele pe care le au.

(4^1) Abrogat.

(4^2) După definitivarea în profesie, polițistul este încadrat în funcție în condițiile alin. (4).

(4^3) Eliminat.

(5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) Pentru motive temeinic justificate, polițiștii pot fi numiți, la solicitarea acestora, în funcții inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepția situațiilor care decurg din aplicarea art. 27^31 alin. (3) sau art. 27^49.

(7) Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condițiile legii.

(8) Abrogat.

Art. 23

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau, după caz, a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști.

(2) Jurământul de credință are următorul conținut: "Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere și buna credința îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.

(4) Jurământul de credință este semnat de către absolventul sau polițistul încadrat direct sau transferat și, după caz, de către șeful instituției de învățământ sau de șeful unității, precum și de către polițiștii asistenți.

(5) Jurământul de credința este contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.

(6) Semnarea jurământului de credința presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile legii.

Art. 24

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

La acordarea primului grad profesional, la numirea și eliberarea dintr-o funcție de conducere, precum și la încetarea raporturilor de serviciu, polițistul este obligat să își declare averea, conform legii.

Art. 25

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Fiecare polițist are un dosar personal care cuprinde:

a) documentul de numire în funcție, documentul de atestare a studiilor și cel privind depunerea jurământului;

b) documentele privind evaluarea anuala a activității acestuia, avansările în funcții, grade sau categorii, recompensele acordate, precum și sancțiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic și fără discontinuități;

c) declarația de avere și alte documente, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al polițistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.

(3) Polițistul își poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conțin informații clasificate, în condițiile legii.

Art. 26

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.

(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:

a) la acordarea gradului profesional următor;

b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;

c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;

d) în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.

(3) Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parțială.

(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.

(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.

Art. 26¹

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.

(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.

Art. 26²

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.

(3) În cazul polițiștilor care au calitatea de atașați de afaceri interne sau ofițeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful structurii care coordonează activitatea acestora și se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităților de reprezentare externă.

(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:

a) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;

b) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).

(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.

Art. 26³

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:

a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;

b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;

c) nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;

d) aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;

e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.

(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.

(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».

(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.

(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26^6.

Art. 26⁴

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.

(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.

(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.

(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.

(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.

(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.

Art. 26⁵

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 26^3 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26^6.

Art. 26⁶

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 27

Capitolul II › Secțiunea a 2-a Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale

Abrogat.

Art. 27¹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin:

a) delegare;

b) detașare;

c) participare la misiuni internaționale;

d) împuternicire pe o funcție de conducere;

e) transfer;

f) mutare;

g) punere la dispoziție.

(2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepția situațiilor în care a intervenit reorganizarea unității.

Art. 27²

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept, din inițiativa sau la cererea sa.

Art. 27³

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente, precum și a suspendării, raportul de serviciu al polițistului nu poate fi modificat decât din inițiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepția următoarelor situații:

a) ca urmare a desființării postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;

b) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cu excepția situației în care aceasta a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;

c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;

d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția exercitării profesiei.

Art. 27⁴

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secțiune, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.

Art. 27⁵

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §1. Norme generale privind modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

Art. 27⁶

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §2. Delegarea

(1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către polițist a unor activități corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeași unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unității în care este încadrat polițistul sau în interesul unității ierarhic superioare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, polițistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activități decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.

(3) Prin excepție de la alin. (2), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, pentru delegarea dispusă în condițiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al polițistului.

Art. 27⁷

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §2. Delegarea

Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al polițistului.

Art. 27⁸

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §3. Detașarea

(1) Detașarea polițistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau autorități publice, la solicitarea acestora. În mod excepțional și numai cu acordul scris al polițistului, prin detașare se poate schimba și specificul muncii.

(2) Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare activitatea.

(3) Detașarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a polițistului îi permite exercitarea atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care urmează să fie numit temporar.

(4) Detașarea polițistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.

Art. 27⁹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §3. Detașarea

(1) Detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), detașarea polițistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorități publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare aplicabile situațiilor respective.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni, fără a depăși perioada pe care s-a instituit starea de urgență, de asediu, de mobilizare și de război

Art. 27¹⁰

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §3. Detașarea

(1) Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, la alte autorități și instituții publice sau la Corpul Național al Polițiștilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.

(2) Detașarea la instituții de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau la alte autorități și instituții publice se poate face, în condițiile legii, și fără numirea în statul anexă, situație în care unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior detașării.

Art. 27¹¹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §3. Detașarea

Încetarea detașării realizată potrivit art. 27^10 alin. (1) determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27^31.

Art. 27¹²

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §4. Dispoziții comune privind delegarea și detașarea

Polițistul poate refuza delegarea sau detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) graviditate;

b) își crește singur copilul minor;

c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detașarea, raportat la atribuțiile de serviciu și condițiile de muncă specifice locului de muncă unde este detașat/delegat;

d) este singurul întreținător al familiei;

e) alte motive personale temeinic justificate.

Art. 27¹³

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §4. Dispoziții comune privind delegarea și detașarea

Delegarea, respectiv detașarea încetează în următoarele situații:

a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;

b) desfășurarea activității care a impus delegarea, respectiv detașarea nu mai este necesară;

c) șeful unității în care este încadrat polițistul își retrage acordul cu privire la detașarea polițistului;

d) la cererea polițistului, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 27^12.

Art. 27¹⁴

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §5. Participarea la misiuni internaționale

(1) Participarea polițistului la o misiune internațională care presupune desfășurarea altor activități decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.

(2) Încheierea misiunii internaționale determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27^31.

Art. 27¹⁵

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §6. Împuternicirea

(1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcție de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția perioadei concediului de odihnă.

(2) Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului și nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.

(3) Pe perioada împuternicirii, polițistul beneficiază, după caz, și de drepturile care se cuvin polițistului detașat.

Art. 27¹⁶

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §6. Împuternicirea

(1) Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.

(2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a postului.

Art. 27¹⁷

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §6. Împuternicirea

Împuternicirea încetează în următoarele situații:

a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;

b) la ocuparea postului;

c) la revenirea titularului postului;

d) la solicitarea scrisă a polițistului împuternicit;

e) la inițiativa persoanei care a dispus-o.

f) când polițistul este declarat «inapt» la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant;

g) când polițistul este declarat nepromovat la concursul desfășurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuții le exercită prin împuternicire.

Art. 27¹⁸

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §7. Transferul

(1) Transferul polițistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională.

(2) Transferul se realizează:

a) în interesul serviciului, cu acordul polițistului;

b) la cererea polițistului, cu acordul conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 27¹⁹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §8. Mutarea

Polițistul poate fi mutat în aceeași unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeași localitate sau din altă localitate, cu acordul șefului unității în care este încadrat, precum și al șefului unității în care urmează să se mute, în următoarele situații:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea polițistului.

Art. 27²⁰

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §8. Mutarea

Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al polițistului.

Art. 27²¹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §9. Punerea la dispoziție

(1) Polițistul este eliberat din funcție și pus la dispoziție, în vederea numirii într-o funcție prin aplicarea prevederilor art. 27^31, în următoarele situații:

a) ca urmare a desființării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;

b) când nu poate fi repus în funcția deținută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;

c) ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuțiile funcției deținute;

d) când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autoritățile competente avizele, autorizațiile sau atestările necesare exercitării funcției;

e) când un alt polițist este repus în funcția deținută anterior, potrivit art. 27^29 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;

f) la solicitarea motivată, în scris, a polițistului;

(2) Polițistul este pus la dispoziție când față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală, cu excepția situației în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.

(3) Punerea la dispoziție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) și alin. (2) se constată la data luării la cunoștință a respectivelor situații.

(4) Polițistul este pus la dispoziția unității din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziția altei unități.

Art. 27²²

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §9. Punerea la dispoziție

Situația polițistului pus la dispoziție se soluționează astfel:

a) pentru polițistul prevăzut la art. 27^21 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;

b) pentru polițistul prevăzut la art. 27^21 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal.

Art. 27²³

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §9. Punerea la dispoziție

(1) Pe perioada punerii la dispoziție, polițistul îndeplinește acele sarcini și atribuții stabilite în scris de șeful unității, comunicate sub semnătură.

(2) În situația în care față de polițist s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini și atribuții de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfășurare a procesului penal.

(3) Polițistul pus la dispoziție beneficiază de drepturile bănești prevăzute de legislația privind salarizarea polițiștilor aflați în această situație, precum și de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.

Art. 27²⁴

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §10. Suspendarea

Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuțiilor de către polițist.

Art. 27²⁵

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §10. Suspendarea

(1) Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept în următoarele situații:

a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;

b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauțiune și s-a dispus interdicția exercitării profesiei;

c) îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul organizațiilor sindicale, constituite potrivit legii;

d) este numit într-o funcție în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;

e) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;

f) a fost instituită carantina, în condițiile legii, cu excepția situațiilor în care carantina se instituie la locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfășoară, pe perioada carantinei, de la domiciliu sau telemuncă

g) forță majoră;

h) nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;

h^1) nu se prezintă la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii aptitudinii față de îndeplinirea serviciului în poliție;

i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(1^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt dispuse ca urmare a reținerii, la stabilirea datei de început a suspendării se ia în calcul și durata reținerii.

(2) Perioada în care raportul de serviciu al polițistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist.

(3) Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

(4) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d)-f), i), j) și l)-n) și art. 31, se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. c).

Art. 27²⁶

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §10. Suspendarea

(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:

a) pentru efectuarea concediului de creștere a copilului;

b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;

c) însoțește soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condițiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a polițistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună și 3 ani.

Art. 27²⁷

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §10. Suspendarea

(1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.

(2) În situația în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, polițistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.

(2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în situația instituirii, după caz, a stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șeful unității poate dispune, în funcție de evoluția situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, încetarea suspendării dispusă în condițiile art. 27^25 alin. (1) lit. c), d) și i) ori ale art. 27^26 alin. (1) lit. b) și alin. (2). În această situație, polițistul este obligat să se prezinte la unitatea în care este încadrat, în cel mai scurt timp posibil.

(3) Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27^25 lit. h), constituie motiv de încetare a suspendării.

(4) Emiterea unei decizii medicale avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27^25 alin. (1) lit. h^1), constituie motiv de încetare a suspendării.

Art. 27²⁸

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §10. Suspendarea

(1) Polițistul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 27^25, art. 27^26 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) se numește într-o funcție identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27^31.

(2) În situația suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creștere a copilului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior suspendării.

(3) Polițistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul și echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Art. 27²⁹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §11. Dispoziții comune privind punerea la dispoziție și suspendarea

Atunci când s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul este repus în funcția deținută și în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării.

Art. 27³⁰

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului › Paragraful §11. Dispoziții comune privind punerea la dispoziție și suspendarea

(1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracțiune săvârșită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menținerea în activitate a polițistului se analizează la nivelul unității din care acesta face parte.

(2) În situația aprobării menținerii în activitate, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27^31.

Art. 27³¹

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

(1) Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcție este următoarea:

a) în funcția ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul polițistului nu mai este necesar;

b) într-o funcție similară, în unitatea din care face parte;

c) într-o funcție similară, în altă unitate;

d) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;

e) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;

f) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în unitatea din care face parte;

g) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în altă unitate.

(2) În vederea numirii în funcție, polițistului i se prezintă funcțiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1). Dacă polițistul nu își exprimă acordul pentru una dintre funcțiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.

(3) În situația în care nu se realizează numirea în funcție după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2), polițistul este numit, fără acordul său, într-o funcție potrivit ordinii de priorități prevăzute la alin. (1), în aceeași unitate sau într-o unitate din aceeași localitate.

(4) Pe parcursul procedurii de numire în funcție, la cerere, polițistul poate fi numit direct în oricare dintre funcțiile vacante prevăzute la alin. (1).

Art. 27³²

Capitolul II › Secțiunea a 3-a Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului

(1) Perioada în care un polițist a exercitat atribuțiile unei funcții de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcții de conducere.

(2) Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.

Art. 27³³

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Postul vacant se ocupă de polițistul care îndeplinește condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului, precum și condițiile prevăzute de prezenta secțiune.

Art. 27³⁴

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Postul de execuție vacant se ocupă prin:

a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;

b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului;

c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) și (3).

Art. 27³⁵

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Postul de conducere vacant se ocupă prin:

a) concurs sau examen, după caz;

b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut;

c) numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut;

c^1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege.

d) alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situații:

a) ca urmare a reorganizării unității;

b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui polițist în funcția de conducere ocupată;

c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior polițistul a ocupat o funcție de conducere;

d) ca urmare a punerii la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) lit. f).

(3) În perioada ocupării funcției prevăzute la alin. (1) lit. c^1), polițistul exercită atribuțiile stabilite în fișa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.

Art. 27³⁶

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs și comisie de soluționare a contestațiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcționa subcomisii.

(2) Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuiește dintr-un număr impar de membri. Aceștia au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puțin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.

(3) Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum și desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziție emise potrivit competențelor.

(4) Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eșaloanele superioare/unitățile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.

(5) Concursul se poate organiza și pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeași specialitate.

Art. 27³⁷

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Anunțul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afișează la sediul unității și se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a unității sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operațională, în presa scrisă.

(2) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant care presupune desfășurarea activității sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.

Art. 27³⁸

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și video.

Art. 27³⁹

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, care se înregistrează audio și video.

(2) În funcție de specificul atribuțiilor postului de execuție vacant, testul scris poate fi precedat de susținerea a cel puțin unei probe, cu relevanță directă pentru performanța pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio și/sau video, după cum urmează:

a) probă practică;

b) evaluarea performanței fizice;

c) evaluarea competențelor lingvistice.

Art. 27⁴⁰

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Comisia de concurs elaborează subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite.

Art. 27⁴¹

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Evaluarea probelor prevăzute la art. 27^38 și 27^39 se face cu note de la 1 la 10.

(2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.

(3) Proba de evaluare a performanței fizice se apreciază și se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activitățile de educație fizică și sport în Ministerul Afacerilor Interne.

(4) Candidații sunt declarați «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obținute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.

(5) Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal și se aduc la cunoștință prin afișare.

Art. 27⁴²

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulți candidați obțin aceeași notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.

(2) În situația în care mai mulți candidați au aceeași vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.

Art. 27⁴³

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant, mai mulți candidați au aceeași notă, iar concursul a constat și în susținerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.

(2) În situația în care au fost susținute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obținut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.

(3) În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.

Art. 27⁴⁴

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Polițistul nemulțumit de rezultatul obținut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestație, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afișare.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor are obligația de a soluționa contestațiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.

(3) Admiterea contestației la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecință replanificarea candidatului și susținerea din nou a probei/probelor respective.

(4) Nota acordată după soluționarea contestației la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.

(5) Rezultatele la contestații se aduc la cunoștință prin afișare.

Art. 27⁴⁵

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;

c) nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit. a), b), h) și h^1);

d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

Art. 27⁴⁶

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care:

a) este declarat «apt medical» și «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

b) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală;

c) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;

d) îndeplinește condițiile de vechime și studii, conform alin. (2) și (3).

(2) Condițiile de vechime necesare participării ofițerilor de poliție la concurs sunt:

I. pentru funcția de inspector general și inspector general adjunct/similare și funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 7 ani;

b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;

II. pentru funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 5 ani;

b) vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;

III. pentru funcțiile de contabil-șef și funcțiile de șef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum și pentru funcțiile de șef poliție oraș și adjunct șef poliție oraș:

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani;

b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani;

IV. pentru oricare alte funcții de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani.

V. pentru funcțiile de șef birou care presupun atribuții de poliție judiciară - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare.

(3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică și pentru participarea agenților de poliție la concursul de ocupare a funcțiilor pentru care agenții de poliție beneficiază de indemnizație de conducere.

(4) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofițerul de poliție care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază.

(5) Face excepție de la condiția prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcția de șef de serviciu/similară, dacă unitatea nu are prevăzută o funcție de ofițer de execuție în domeniu.

(6) Funcția similară se stabilește prin raportare la coeficientul, nivelul ierarhic și gradul profesional prevăzut.

Art. 27⁴⁷

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

(1) Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție i se acordă gradul profesional și este numit în funcție numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate națională nu se comunică.

(2) Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție în situația prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unități decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul șefului unității cedente.

Art. 27⁴⁸

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obținute.

Art. 27⁴⁹

Capitolul II › Secțiunea a 4-a Ocuparea posturilor vacante

Pentru polițistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat, în condițiile art. 27^35 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu reglementările legale în cazul posturilor de execuție, de către polițist anterior numirii. La eliberarea din funcția de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcția la cabinetul demnitarului, polițistul este numit în postul rezervat.

Art. 28

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Polițistul are dreptul la:

a) salariu lunar, potrivit legii;

b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;

e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;

g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;

i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;

m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal și/sau civil, care a fost desfășurat sau se desfășoară împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.

(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii.

Art. 28¹

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Cheltuielile de asistență juridică se decontează, la cererea polițistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenției și care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.

(2) În vederea decontării cheltuielilor de asistență juridică se încheie o convenție între polițist și ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale.

(3) Polițistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situații:

a) instanța de judecată a constatat vinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă;

b) polițistul a încheiat un contract de tranzacție ori un acord de mediere;

c) instanța de judecată a constatat că polițistul nu a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

(4) Polițistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistență juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situația în care instanța de judecată a constatat nevinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă, și a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat.

(5) Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către polițist și până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligația de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.

(6) Convenția prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care polițistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) și (4). Convenția reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.

(7) Normele de aplicare a dispozițiilor privind dreptul polițistului la decontarea cheltuielilor de asistență juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Art. 29

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.

(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.

(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 29¹

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Abrogat.

Art. 30

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 31

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii.

(1^1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.

(1^2) Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.

(1^3) În situația prevăzută la alin. (1^2), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2), caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.

(1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe.

(1^5) Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și alin. (1^1) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) pot avea ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul și nici soțul/soția nu au în proprietate personală o locuință în localitatea unde se află locuința ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

(3) Abrogat.

(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Art. 32

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii.

(2) Abrogat.

(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 33

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.

Art. 33¹

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.

(4) Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile funcțiilor pe care urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

(5) Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 34

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

Art. 35

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:

a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;

b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta localitate.

Art. 36

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestuia.

Art. 37

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la cerere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(3) Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de studiile solicitantului și de cerințele postului.

(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.

Art. 37¹

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.

Art. 38

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihna și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.

(2) Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 39

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.

(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.

Art. 40

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea 1 Drepturile polițistului

Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Art. 41

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 2-a Îndatoririle polițistului

Polițistul este dator:

a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;

b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;

c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;

d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate;

e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;

f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;

g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștința;

h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.

Art. 42

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 2-a Îndatoririle polițistului

Polițistul este obligat:

a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;

b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;

c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;

d) să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.

Art. 43

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 2-a Îndatoririle polițistului

Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;

b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);

c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;

d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;

e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină;

g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.

Art. 44

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 2-a Îndatoririle polițistului

(1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.

(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil șeful nemijlocit, care dispune cu privire la condițiile de întrerupere a acestor situații și de reluare a activității, în funcție de specificul acesteia și necesitățile unității.

(5) În situația instituirii stării de urgență, șeful unității poate dispune/aproba, în funcție de evoluția situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, efectuarea totală/parțială a concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.

(6) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șefii unităților stabilesc programul de lucru al acestora în funcție de specificul și necesitățile unității.

Art. 45

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

(1) Polițistului îi este interzis:

a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în favoarea acestora;

b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;

c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României;

d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;

g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;

h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;

i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.

(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 46

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Abrogat.

Art. 47

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

Abrogat.

Art. 48

Capitolul III Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului › Secțiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți

(1) Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.